Preţul serviciilor bancare va creşte – ce e de făcut?*


Într-un cuvânt, nimic. Sau mai bine zis, “aproape” nimic, pentru că nu putem controla tarifele băncilor, dar putem identifica ce produse şi servicii sunt potrivite pentru nevoile noastre financiare şi putem avea o relaţie amiabilă cu banca, ceea ce de multe ori se poate transforma în tarife şi comisioane mai mici comparativ cu clienţii cu care băncile au o relaţie dificilă.

Preţul serviciilor bancare va continua să crească atât pentru firme cât şi pentru persoane fizice, atât în România cât şi pe plan internaţional. Cauzele sunt multe, şi de data aceasta nu din vina sau voinţa celor care conduc băncile, deci nu trebuie să ne gândim neapărat la lăcomia bancherilor, pentru că în zilele astea multe bănci merg pe pierderi de câţiva ani buni. Câteva din cauzele care conduc la creşterea costurilor:
– criza economică afectează firmele şi persoanele fizice, care fac mai puţine tranzacţii bancare, deci venituri mai mici pentru bănci,
– unele firme dau faliment şi nu mai pot rambursa creditele, deci băncile înregistrează pierderi,
– noile legi bancare conduc la cheltuieli de implementare semnificative, dar şi la schimbarea structurii bilanţiere şi a modelelor de afaceri, ceea ce rezultă în profituri mai mici,
– taxa pe tranzacţiile financiare va afecta atât băncile cât şi clienţii, implementarea lor ducând în câteva ţări la venituri sensibil mai mici pentru bănci, dar şi la reducerea volumului tranzacţiilor afectate de noua taxă.

O parte din cheltuieli şi pierderi sunt şi vor fi suportate din profiturile băncilor, dar o parte a costurilor va fi transferată clienţilor prin tarife, comisioane şi rate de dobândă.

Ce e de făcut pentru a avea cheltuieli cât mai mici cu băncile? În primul rând trebuie cunoscute tarifele, cum funcţionează relaţia cu banca si facute nişte calcule. În al doilea rând trebuie ştiut că băncile vor încerca să păstreze clienţii “buni” şi să îi gonească pe cei “răi”, iar principala modalitate pe care o au la dispoziţie sunt tarifele pe care le percep la produsele şi serviciile pe care le vând (credite, depozite, carduri, servicii de plată).

Trebuie ţinut cont şi de faptul că într-un viitor care este din ce în ce mai apropiat orice persoană va trebui să aibă un cont bancar şi să contracteze servicii de plată, altfel nu îşi va putea încasa salariul şi nu va putea face plăţi pentru aproape nimic, pentru că Europa se îndreaptă spre o economie fără bani lichizi. Deja sunt pieţe în care, încă de acum câţiva ani, poţi plăti zarzavaturile cu cec, la sfărşitul zilei ţăranii/ fermierii vânzători depunând cecurile încasate la bancă, unde li se virează banii în cont.

Deci este bine să fim cât mai familiarizaţi cu principalele aspecte ale relaţiei cu băncile: tarifele, mecanismul relaţiei şi calculele.

Tarifele: se vor modifica oricum, deci nu atît valoarea lor de acum este bine de cunoscut, ci care sunt canalele bancare prin care se pot face tranzacţii mai ieftin. Adică: e mai ieftin pentru mine să plătesc la casieria celui care ma facturează (lumină, mobil, gaze, altele), la ghişeul băncii, prin Internet Banking, cu cardul, la ATM sau prin direct debit?

Fiecare variantă are avantaje şi dezavantaje. Drumul până la casieria celui care mă facturează înseamnă mers cu maşina, cu tramvaiul sau metroul, timp pe drum, timp la coadă, eventual nervi. O parte din experienţele astea le poţi avea şi la ghişeul băncii, şi plus eventual comisionul de depunere numerar şi/ sau tarifele pentru tranzacţia prin bancă. Serviciul de Internet Banking costă (trebuie văzut cât), cu cardul sunt alte tarife sau de cele mai multe ori este gratis, dar deţinerea unui card costă, la ATM sunt alte costuri, iar pentru a încheia un contract de direct debit trebuie văzut la bancă ce şi cum (banca primeşte factura şi o plăteşte automat din contul clientului plătitor facturat).

Oricum, orice ar zice băncile, ele sunt mai fericite dacă faceţi tranzacţii pe Internet şi intraţi mai rar în sucursale, pentru că nu mai au cheltuieli cu sucursala şi angajaţii care trebuie sa facă tranzacţiile, deci ar fi util de folosit acest lucru prin contractarea de servicii care nu necesită deplasarea la bancă. Multe bănci au oferte bune pentru servicii de acest gen.

Relaţia cu banca: banca preferă să încaseze comisioanele şi ratele la timp. Orice întârziere îi creează probleme, trebuie făcute rapoarte suplimentare, angajaţii dau telefoane clientului, fac analize, au loc şedinţe (nu pentru un singur client, dar se adună), sunt constituie provizioane, se fac raportări la BNR, se revizuieşte dosarul de credit. Toate astea înseamnă că nişte bani nu mai intră în bancă, că sunt plătiţi nişte angajaţi să facă toate astea, deci înseamnă bani.

Pentru bănci contează riscul de neplată clientului, iar băncile devin tot mai sensibile la el şi caută clienţi care plătesc la timp, sau încearcă să-i păstreze pe cei pe care deja i-a atras şi încearcă să-i îndepărteze pe cei rău platnici prin tarife, comisioane şi rate de dobîndă la credite mai mari. Deci, dacă vreţi costuri mai mici, plătiţi băncile la timp, chiar dacă pentru asta trebuie să vă împrumutaţi de la prieteni. Şi încercaţi să plătiţi la timp şi facturile de utilităţi, pentru că sunt discuţii ca societăţile de utilităţi (lumină, gaze, telefonie şi altele) să îşi pună la comun bazele de date privind clienţii rău platnici.

O relaţie bună cu banca înseamnă, ca orice altă relaţie, cât mai puţine probleme pentru ambele părţi, şi un istoric de relaţii cît mai îndelungat de experienţe reciproce agreabile. Pe viitor va începe să conteze din ce în ce mai mult (contează şi acum, dar va conta şi mai mult) şi lungimea relaţiei agreabile avută cu banca, respectiv de când există ea şi cât de agreabilă a fost în acest timp.

Ce ar putea fi făcut, mai ales dacă doriţi să luaţi un credit:
– fişi atenţi la costurile produselor şi serviciilor bancare atunci când le contractaţi, şi ţineţi o evidenţă cu toate produsele şi serviciile pe care le-aţi contractat de la o bancă, precum şi cu tarifele acestora,
– nu contractaţi produse şi servicii care sunt “la ofertă”, pot fi costisitoare pe termen lung şi renunţarea la ele poate fi dificilă înainte de scurgerea unui anumit termen,
– notaţi-vă undeva cînd sunt scadenţele ratelor la bancă şi ale facturilor, pentru a nu le rata din greşeală,
– plătiţi datoriile la timp,
– verificaţi periodic ce datoraţi băncii, şi daca există ceva ce nu înţelegeţi sau sume pe care nu le recunoaşteţi ca fiind datorate, solicitaţi lămuriri şi rezolvaţi neclarităţile,
– dacă aveţi probleme cu plăţile, contactaţi banca înainte ca acesea să devină scadente; asta nu garantează că banca va rescadenţa datoriile sau va accepta o întârziere la plată, dar este posibil,
– incepeti relatia cu banca devreme (de exemplu, card de debit din studenţie), pentru că lungimea relaţiei contează,
– menţineţi relaţia cu banca, deşi nu aveţi nevoie; poate părea ciudat, dar aceasta este realitatea – dacă nu aveţi un card sau un credit de la o bancă, aceasta nu are cum să ştie dacă sunteţi un bun platnic sau nu,
– nu schimbaţi o bancă pentru alta pentru motive minore, începerea nuei noi relaţii este ca şi relaţia cu o persoană, este plină de necunoscute, iar băncile preferă siguranţa şi stabilitatea,
– menţineţi valori mici ale datoriei către bancă, sumele mari datorate îngrijorează pe oricine, chiar dacă nu a existat nici o problemă până în prezent. 🙂

Toate cele de mai sus, sau o parte din ele (depinde de la bancă la bancă), vor conta în decizia băncii de a vă acorda creditul, precum şi rata de dobândă la care îl veţi obţine.

Ce mai trebuie ştiut:
– plata unei datorii cu întârziere este bună, dar nu şterge înregistrarea privind întârzierea la plată,
– închiderea unui cont sau încetarea relaţiei cu o bancă nu şterge înregistrările, care vor fi luate în calcul pe viitor în relaţia pe care o veţi avea cu o bancă, oricare ar fi ea, iar dacă pe viitor bazele de date ale băncilor din Uniunea Europeană vor fi puse în comun, mutarea în altă ţară nu va mai conta dacă veţi dori să ştergeţi un istoric nefavorabil cu sistemul bancar dintr-o ţară din Uniune, pentru că istoricul vă va urmări peste tot.

Calculele: fiecare şi le face cum crede şi cum se pricepe, dar e bine să se priceapă cât mai bine şi să includă cam toate informaţiile care contează pentru a putea lua o decizie care i se potriveşte, în caz contrar riscând o relaţie problematică nu numai cu o bancă, ci cu tot sistemul bancar.

Post/ articol publicat şi în Financiarul.ro (http://www.financiarul.ro/2012/11/13/pretul-serviciilor-bancare-va-creste-ce-e-de-facut/) şi republicat/ repostat cu acordul Financiarul.ro. 

Advertisements
This entry was posted in Analize, Comentarii and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s