Relief for banks again – implementation of the new Basel III liquidity laws has been delayed with two years and the requirements have been relaxed


Relief for banks, again: implementation of the new Basel III liquidity laws has been delayed with two years and the requirements have been relaxed

Though many bankers are not aware, 2013 started with the right foot for many banks. For the first time since the banking laws get tougher, on January 6th banks won behind the closed doors their first significant victory against regulators, obtaining significant concessions from the Basel Committee:

–          Amendment to the definition of the LCR (Liquidity Coverage Ratio), both by broadening the definition of high quality assets (the numerator of the ratio), and relaxing the factors that determine the liquidity outflows in times of stress (the denominator of the ratio).Though this would allow banks to easier comply with the new liquidity requirements, there are many voices that say the new rules are “extremely disappointing” because they do not eliminate the risk of a new liquidity crisis and maintain the threats to the financial system, tax payers and national tax systems, the later being the ones which would have to swallow most part of the financial impact of a new crisis.

–          The LCR will be implemented as planned on January 1st 2015, but the minimum requirement will start at 60%, raising in equal annual steps of 10% to reach 100% in 2019. The concession resides in delaying the implementation from 2013 to 2015 and in its gradual implementation over four years.

On one hand, it is considered that the delay will facilitate the ability of the global banking system to find its way out of the crisis, but on the other hand delays the moment when banks will have enough liquidity reserves and a balance sheet structure able to cope with a new crisis.

–          Banks with distressed banking systems will have complete flexibility to use liquidity buffers, both during the transition (until Basel III liquidity requirements full implementation) and in steady state.

By the size and spread of concessions compared with the initial 2010 regulation, the agreement (reached by the 27 countries making up the Basel Committee, with different financial culture, different political systems, most of the time in different moment of the economic cycle) signals the failure to reach a common vision on the measures able to reduce the risks in markets together with building the favorable conditions for economic recovery, and stresses the short term vision of the parties involved in negotiations.

Though the bank shares increased following the announcement of concessions of bigger aplitude than expected, some increases being significant (Credit Agricole, Societe Generale, Deutsche Bank, Commerzbank, Natixis) given the optimism that the implementation delay will mean an improved profitability, there are analysts, bankers and regulators that are worried that the agreement might be a Pyrrhus victory, in which the costs (to the banking industry and the national economies) might be bigger than the temporary advantages won.

Post/ article published on January 23rd, 2013, in Financiarul.ro in Romanian here.

Băncile răsuflă uşurate din nou: implementarea noilor legi bancare (Basel III) a fost amânată cu doi ani şi cerinţele au fost relaxate

Deşi mulţi bancheri nu sunt conştienţi de aceasta, 2013 a debutat cu bine pentru foarte multe bănci. Pentru prima data de la înasprirea legilor bancare, pe 6 ianuarie băncile au repurtat în spatele uşilor închise prima lor victorie semnificativă în lupta cu reglementatorii, obţinând o serie de concesii majore din partea Comitetului de la Basel:

–          Modificarea compoziţiei indicatorului de lichiditate LCR (Liquidity Coverage Ratio), atât în prin lărgirea definiţiei activelor lichide (numărătorul indicatorului), cât şi a relaxării factorilor care determină ieşirile de lichidităţi în condiţii dificile (numitorul indicatorului).Deşi aceasta va permite ca băncile să se poată conforma în mai mare măsură cu noile cerinţe de lichiditate, multe voci califică rezultatul negocierilor ca fiind “extrem de dezamăgitor” deoarece nu înlătură riscul unei noi crize de lichiditate şi menţine ameninţările la adresa sistemului financiar, a contribuabililor şi a sistemelor fiscal naţionale, acestea din urmă fiind cele care ar suporta mare parte din povara financiară a unei noi crize.

–          Implementarea indicatorului de lichiditate LCR va avea loc conform planificării iniţiale (1 ianuarie 2015), însă începând cu 60% din valoarea sa, urmând să ajungă la 100% în 2019 prin creşteri anuale de câte 10%. Concesia constă atât în lipsa cerinţei ca respectarea indicatorului să înceapă cu 1 ianuarie 2013, cât şi implementarea sa graduală pe parcursul a patru ani.

Pe de o parte, se consideră că modificarea legislativă va facilita capacitatea sistemului bancar global să îşi revină în urma crizei financiare internaţionale, dar pe de altă parte amână momentul în care acesta va avea suficiente rezerve de lichiditate şi o structura a bilanţului care să îi permită să evite o nouă criză.

–          Ţările confruntate cu probleme de lichiditate vor avea deplină autoritate de a folosi bufferele de lichiditate, atât în perioada de tranziţie până la implementarea LCR, cât şi după acest moment.

Prin amploarea şi varietatea concesiilor faţă de reglementarea iniţială din 2010, acordul (la care au ajuns cele 27 de ţări care compun Comitetul de la Basel, cu culturi financiare diferite, sisteme politice diferite, deseori aflate în momente diferite ale ciclului economic) semnalează eşecul în ajungerea la o viziune comună în privinţa mecanismelor necesare pentru a reduce nivelul riscurilor din pieţe concomitent cu crearea condiţiilor favorabile relansării economice, şi subliniază orientarea pe termen scurt a părţilor implicate în negocieri.

Deşi acţiunile băncilor au crescut imediat în urma anunţului unor concesii mai mari decât estimările, unele creşteri fiind chiar semnificative (Credit Agricole, Societe Generale, Deutsche Bank, Commerzbank, Natixis) pe fondul optimismului investitorilor că amânarea implementării restricţiilor se va reflecta într-o profitabilitate îmbunătăţită, există analişti, bancheri şi reglementatori care sunt îngrijoraţi ca acest acord să nu fie în fapt o victorie a la Pirus, în care costurile (pentru sistemul bancar şi economia reală) să nu fie de fapt mai mari decât câştigurile temporare obţinute.

Post/ articol publicat în data de 23.01.2013 în Financiarul.ro în limba română aici.

Advertisements
This entry was posted in Analize and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s